Iosif In Egipt

Iosif a fost dus in Egipt; si Potifar, dregatorul lui Faraon, capetenia strajerilor, un egiptean,

l-a cumparat de la ismaeliti care-l adusesera acolo.

Domnul a fost cu Iosif, asa ca toate ii mergeau bine; el locuia in casa stapanului sau, Egipteanul.
Stapanul lui a vazut ca Domnul era cu el si ca Domnul facea sa-I mearga bine ori de ce se apuca.
Iosif a capatat mare trecere inaintea stapanului sau, care l-a luat in slujba lui, l-a pus mai mare peste casa lui si i-a incredintat tot ce avea.
De indata ce Potifar l-a pus mai mare peste casa lui si peste tot ce avea, Domnul a binecuvantat casa Egipteanului, din pricina lui Iosif; si binecuvantarea Domnului a fost peste tot ce avea el, fie acasa, fie la camp.
Egipteanul a lasat pe mainile lui Iosif tot ce avea si nu avea alta grija decat sa manance si sa bea.
Dar Iosif era frumos la statura si placut la chip.

Fecioria lui Iosif

Dupa catava vreme, s-a intamplat ca nevasta stapanului sau a pus ochii pe Iosif si a zis: “Culca-te cu mine! “
El nu a voit si a zis nevestei stapanului sau: “ Vezi ca stapanul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casa, si mi-a dat pe mana tot ce are.
El nu este mai mare decat mine in casa aceasta si nu mi-a oprit nimic , afara de tine, pentru ca esti nevasta lui. Cum as putea sa fac un rau atat de mare si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu?
Macar ca ea vorbea in toate zilele lui Iosif, el nu a voit sa se culce si sa se impreune cu ea.
Intr-o zi cand intrase in casa, ca sa-si faca lucrul si cand nu era acolo nici unul din oamenii casei, ea l-a apucat de haina, zicand: “ Culca-te cu mine!”  El i-a lasat haina in mana si a fugit afara din casa.
Cand a vazut ea ca-I lasase haina in mana si fugise afara, a chemat oamenii din casa si le-a zis: “ Vedeti, ne-a adus un evreu ca sa-si bata joc de noi! Omul acesta a venit la mine, ca sa se culce cu mine, dare eu am tipat in gura mare.
Si cand a vazut ca ridic glasul si strig, si-a lasat haina langa mine si a fugit afara.”
Si a pus haina lui Iosif langa ea, pana s-a intors acasa stapanul lui.
Atunci i-a vorbit astfel: “Robul acela evreu, pe care ni-l ai adus, a venit la mine ca sa-si bata joc de mine.
Si cum am ridicat glasul si am tipat, si-a lasat haina langa mine, si a fugit afara.Dupa ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-I zicea: “Iata ce mi-a facut robul tau”, stapanul lui Iosif s-a maniat foarte tare.
A luat pe Iosif si l-a aruncat in temnita in locul unde erau inchisi intemnitatii imparatului; si astfel Iosif a stat acolo in temnita.

Iosif in temnita

Domnul a fost cu Iosif si Si-a intins bunatatea peste el.  La facut sa capete trecere inaintea mai marelui temnitei.
Si mai marele temnitei a pus sub supravegherea lui pe toti intemnitatii care erau in temnita. Si nimic nu se facea acolo decat prin el.
Mai marele temnitei nu se mai ingrijea de nimic din ce avea Iosif in mana, pentru ca Domnul era cu el.
Si Domnul ii dadea izbanda in tot ce facea.

Iosif talcuieste visurile in temnita

Dupa catava vreme s-a intamplat ca paharnicul si pitarul imparatului Egiptului, au suparat pe stapanul lor, imparatul Egiptului.
Faraon s-a maniat pe cei doi dregatori ai sai: pe marele paharnicilor si pe mai marele pitarilor. Si i-a pus sub paza in casa capeteniei  strajerilor , in temnita, in locul unde fusese inchis Iosif.
Capetenia strajerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care facea de slujba langa ei; si au stat mai multa vreme in temnita.
Paharnicul si pitarul imparatului Egiptului, care erau inchisi in temnita, au visat intr-o noapte amandoi, cate un vis si anume fiecare cate un vis, care putea sa capete o talmacire deosebita.
Iosif cand a venit dimineata la ei, s-a uitat la ei; si i-a vazut tristi.
Atunci a intrebat pe dregatorii lui Faraon, care erau cu el in temnita stapanului sau si le-a zis: “ Pentru ce aveti o fata asa posomorata azi?”
Ei i-au raspuns: “ Am visat un vis si nu este nimeni care sa-l talmaceasca.” Iosif le-a zis:  
“Talmacirile sunt ale lui Dumnezeu”. Istorisiti-mi dar visul vostru.
Mai marele paharnicilor si-a istorisit lui Iosif visul si i-a zis: “ In visul meu, se facea ca inaintea mea era o vita.
Vita aceasta avea trei mladite. Cand a inceput sa dea lastari, I s-a deschis floarea si ciorchinele au facut struguri copti.
Paharul lui faraon era in mana mea. Eu am luat strugurii, i-am stors in paharul lui Faraon si am pus paharul in mana lui Faraon.
Iosif a zis: “ Iata talmacirea visului. Cele trei mladite sunt trei zile.
Peste trei zile Faraon te va scoate din temnita, te va pune iarasi in slujba ta si vei pune iarasi paharul in mana lui Faraon, cum obisnuiai mai inainte, cand erai paharnicul lui.
Dar adu-ti aminte si de mine, cand vei fi fericit si arata rogu-te,bunatate fata de mine; pune o vorba buna la Faraon si scoate-ma din casa aceasta.
Caci am fost luat cu sila din tara evreilor si chiar aici nu am facut nimic, ca sa fiu aruncat in temnita.”
Mai marele pitarilor, vazand ca Iosif, daduse o talmacire imbucuratoare, a zis: “ Iata si visul meu, se facea ca port trei cosuri cu paine alba pe capul meu.
In cosul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru faraon: prajituri coapte in cuptor; si pasarile mancau din cosul care era deasupra de tot pe capul meu.”
Iosif a raspuns si a zis: “ Iata-I talmacirea. Cele trei cosuri sunt trei zile.
Peste trei zile Faraon iti va lua capul, te va spanzura de un lemn si carnea ti-o vor manca pasarile.”
A treia zi, era ziua nasterii lui Faraon. El a dat un ospat tuturor slujitorilor sai; si a scos afara din temnita pe mai marele paharnicilor si pe mai marele pitarilor, in fata slujitorilor sai: pe mai marele paharnicilor l-a pus iarasi in slujba lui de paharnic, ca sa puna paharul in mana lui Faraon.
Iar pe mai marele pitarilor, l-a spanzurat dupa talmacirea pe care le-o daduse Iosif.
Mai marele paharnicilor nu s-a mai gandit insa la Iosif. L-a uitat.

Iosif talmaceste visurile lui Faraon

Dupa doi ani, Faraon a visat un vis. I se parea ca statea langa un rau. (Nil).

Si iata ca sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.
Dupa ele s-au mai suit din rau, alte sapte vaci urate la vedere si slabe la trup si s-au asezat langa ele pe marginea raului.
Vacile urate la vedere si slabe la trup, au mancat pe cele sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup. Si Faraon s-a trezit.
A adormit din nou si a visat un al doilea vis. Se facea ca sapte spice de grau grase si frumoase au crescut pe acelasi pai.
Si dupa ele au rasarit alte spice slabe si arse de vantul de rasarit.
Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice grase si pline. Si Faraon s-a trezit. Iata visul.
Dimineata Faraon s-a tulburat si a trimis sa cheme pe toti magii si pe toti inteleptii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui.  Dar nimeni nu a putut sa le talmaceasca lui Faraon.
Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvantul si a zis lui Faraon: “ Mi-aduc aminte astazi de gresala mea.
Faraon se maniase pe slujitorii lui; si ma aruncase in temnita, in casa capeteniei strajerilor, pe mine si pe mai marele pitarilor.
Amandoi am visat cate un vis in aceiasi noapte; si anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o talmacire deosebita.
Era acolo cu noi un tanar Evreu, rob al capeteniei strajerilor. I-am istorisit visurile noastre si el ni le-a talmacit si ne-a spus intocmai ce inseamna visul fiecaruia.
Lucrurile s-au intamplat intocmai dupa talmacirea pe care ne-o daduse el.
Pe mine Faraon m-a pus iarasi in slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spanzurat.
Faraon a trimis sa cheme pe Iosif. L-au scos in graba din temnita. Iosif s-a ras, si-a schimbat hainele si s-a dus la Faraon.
Faraon a zis lui Iosif: “ Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut talmaci; si am aflat ca tu talmacesti un vis, indata dupa ce l-ai auzit.”
Iosif  a raspuns lui Faraon: “ Nu eu!  Dumnezeu este Acela care va da un raspuns prielnic lui Faraon.”
Faraon a inceput sa istoriseasca atunci lui Iosif: “ In visul meu, se facea ca stateam pe malul raului si deodata sapte vaci grase la trup si frumoase la chip s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.
Dupa ele sau suit alte sapte vaci, slabe foarte urate la chip si sfrijite: n’am mai vazut asa vaci de urate in toata tara Egiptului.
Vacile acelea sfrijite si slabe au mancat, pe cele sapte vaci dintai, care erau grase.
Le-au inghitit fara sa se poata cunoaste ca intrasera in pantecele lor;  ba inca infatisarea lor, era tot asa de urata ca mai inainte. Si m-am desteptat.
Am mai vazut in vis sapte spice pline si frumoase, care cresteau pe acelasi pai.
Si dupa ele au rasarit sapte spice, goale slabe, arse de vantul de rasarit.
Spicele slabe, au inghitit pe cele sapte spice frumoase.
Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut talmaci.
Iosif a zis lui Faraon: “ Ce a visat Faraon insemneaza un singur lucru: Dumnezeu a aratat mai dinainte lui Faraon ce are sa faca.
Cele sapte vaci frumoase insemna sapte ani: este un singur vis.
Cele sapte vaci sfrijite si urate, care se suiau dupa cele dintai,inseamna sapte ani; si cele sapte spice goale, arse de vantul de rasarit, vor fi sapte ani de foamete.
Astfel, dupa cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a aratat lui Faraon, ce are sa faca.
Iata vor fi sapte ani de mare belsug in toata tara Egiptului.
Dupa ei vor veni sapte ani de foamete, asa ca se va uita tot belsugul acesta in tara Egiptului si foametea va topi tara.
Foametea aceasta care va urma va fi asa de mare ca nu se va mai cunoaste belsugul in tara.
Cat priveste faptul ca Faraon a visat visul de doua ori inseamna ca lucrul este hotarat din partea lui Dumnezeu si ca Dumnezeu  se va grabi sa-l aduca l-a indeplinire.
Acum Faraon sa aleaga un om priceput si intelept si sa-l puna in fruntea tarii Egiptului.
Faraon sa puna prefecti in tara, ca sa ridice o cincime din roadele Egiptului in timpul celor sapte ani de belsug.
Sa se stranga toate bucatele din acesti sapte ani buni care au sa vina; sa se faca la indemana lui Faraon, gramezi de grau, provizii in cetati, si sa le pazeasca.
Bucatele acestea vor fi proviziile tarii, pentru cei sapte ani de foamete, care vor veni in tara Egiptului, pentru ca tara sa nu fie prapadita de foamete.

Inaltarea lui Iosif

Cuvintele acestea au placut lui Faraon si tuturor slujitorilor lui.
Si Faraon a zis slujitorilor sai: “ Am putea noi oare sa gasim un om ca acesta, care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu?”
Si Faraon a zis lui Iosif: “ Fiindca Dumnezeu ti-a facut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sa fie atat de priceput si atat de intelept ca tine. Te pun mai mare peste casa mea si tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie ma va ridica mai pe sus de tine.”
Faraon a zis lui Iosif: “Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului.”
Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif; la imbracat cu haine de in subtire si i-a pus un lant de aur la gat.
L-au suit in carul care venea dupa al lui si strigau inaintea lui:  “ In genunchi!”  Astfel i-a dat
Faraon stapanire peste toata tara Egiptului.
Si a mai zis lui Iosif: “ Eu sunt Faraon!  Dar fara tine nimeni nu va ridica mana nici piciorul in toata tara Egiptului.
Faraon a pus lui Iosif numele: Tafnat-Paeneah ( Descoperitor de taine ) si i-a dat de nevasta pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.  Si Iosif a pornit sa cerceteze tara Egiptului.
Iosif era in varsta de treizeci de ani cand s-a infatisat inaintea lui Faraon, imparatul Egiptului si a plecat de la Faraon si a strabatut toata tara Egiptului.
In timpul celor sapte ani de rod, pamantul a dat bucate din belsug.
Iosif a strans toate bucatele din acesti sapte ani de belsug in tara Egiptului.

A facut provizii in cetati, punand in fiecare cetate bucatele de pe campul de primprejur.
Iosif a strans grau, ca  nisipul marii, atat de mult, ca au incetat sa-l mai masoare, pentru ca era fara masura.

Iosif strange bucate in Egipt

Inaintea anilor de foamete, I s-au nascut lui Iosif doi fii, pe care i-a nascut Asnat, fata lui Poti-Fera,preotul din On.
Iosif a pus intaiului  nascut numele Manase ( Uitare ):” Caci”,  a zis el, “Dumnezeu m-a facut sa uit toate necazurile mele si toata casa tatalui meu.”
Si celui de al doilea i-a pus numele Efraim ( Rodire ) ; caci a zis el, “ Dumnezeu m-a facut roditor in tara intristarii mele.”
Cei sapte ani de belsug care au fost in tara Egiptului, au trecut.
Si au inceput sa vina cei sapte ani de foamete, asa cum vestise Iosif.  In toate tarile era foamete; dar in toata tara Egiptului era paine.
Cand a inflamanzit in sfarsit toata tara Egiptului, poporul a strigat la Faraon sa-I dea paine.
Faraon a spus tuturor Egiptenilor:  “ Duceti-va la Iosif  si faceti ce va va spune el.”
Foametea bantuia prin toata tara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii si a vandut grau Egiptenilor.
Foametea crestea din ce in ce mai mult in tara Egiptului.
Si din toate tarile venea lumea in Egipt, ca sa cumpere grau de la Iosif; caci in toate tarile era foamete mare.

Fratii lui Iosif

Cand a auzit Iacov ca este grau in Egipt, a zis fiilor sai: “ Pentru ce stati si va uitati unii la altii?”
Si a zis: “ Iata, aud  ca este grau in Egipt; pogorati-va si cumparati-ne grau de acolo, ca sa traim si sa nu murim.”
Zece frati ai lui Iosif s-au pogorat in Egipt, ca sa cumpere grau.
Iacov n’a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teama sa nu i-se intample vreo nenorocire.
Fiii lui Israel au venit sa cumpere si ei grau, impreuna cu cei ce veneau pentru acelasi lucru; caci in Canaan era foamete.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

Fiii lui Iacov

Israel a plecat mai departe; si si-a intins cortul dincolo de Migdal – Eder.

Pe cand locuia Israel in tinutul acesta,Ruben s-a dus si s-a culcat cu Bilha, tiituarea tatalui sau. Si Israel a aflat.

Fiii lui Iacov erau in numar de doisprezece.

Fiii Leii: Ruben, intaiul nascut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar si Zabulon. –

Fiii Rahelii: Iosif si Beniamin.

Fiii Bilhei, roaba Rahelii: Dan si Neftali.-

Fiii Zilpei, roaba Leii: Gad si Aser. Acestia sunt fiii lui Iacov, care i s-au nascut in Pandan- Aram.

Moartea lui Isaac

Iacov a ajuns la tatal sau Isaac, la Mamre la Chiriat – Arba, care este totuna cu Hebronul, unde locuisera ca straini Avraam si Isaac.

Zilele vietii lui Isaac Au fost de 180 de ani.

Isaac si-a dat duhul si a murit si a fost adaugat la poporul sau,batran si satul de zile. Fiii sai Esau si Iacov l-au ingropat.

Esau se aseaza in Seir

Iata spita neamului lui Esau, adica Edom.

Esau si-a luat neveste dintre fetele Canaanului pe: Ada , fata Hretitului Elon, pe Oholibama, fata Anei, fata Hevitului Tibeon, si pe Basmat, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. –

Ada a nascut lui Esau pe Elifaz; Basmat a nascut pe Reuel;

Si Oholibama a nascut pe Ieus, Iaelam si Core. Acestia sunt fiii lui Esau, care I s-au nascut in tara Canaan.

Esau si-a luat nevestele, fiii si ficele, toata lumea din casa, turmele, toate vitele si toata averea pe care si-o agonisise in tara Canaan si s-a dus intr-o alta tara, departe de fratele sau Iacov.

Caci bogatiile lor erau prea mari ca sa poata locui impreuna si tinutul in care locuiau ca straini nu le mai puteau ajunge din pricina turmelor lor.

Esau s-a asezat in muntele Seir,

Esau inseamna Edom.

Urmasii lui Esau

Iata spita neamului lui Esau, tatal Edomitilor, in muntele Seir.

Iata numele fiilor lui Esau : Elifaz, fiul Adei, nevasta lui Esau; Reuel, fiul Basmatei, nevasta lui Esau.-

Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Tefo, Gaetam si Chenaz.

Si Timna era tiitoarea lui Elifaz, fiul lui Esau; ea a nascut lui Efaz pe Amalec. Acestia sunt fiii Adei, nevasta lui Esau.

Iata fiii lui Reuel: Nahat, Zarah, Sama si Miza. Acestia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau.

Iata fiii  Oholibamei, fata Anei, fata lui Tebeon, nevasta lui Esau: Ea a nascut lui Esau pe Ieus ,Iaelam si Core.

Iata capeteniile semintiilor iesite din fiii lui Esau.—Iata fiii lui Elifaz, intaiul nascut a lui Esau: capetenia Teman, capetenia Omar, capetenia Tefo, capetenia Chenaz,

Capetenia Core, capetenia Gaetam, capetenia Amalec.

Acestia sunt capeteniile iesite din Elifaz, in tara Edom. Acestia sunt fiii Adei.—

Iata fiii lui Reuel , fiul lui Esau :capetenia Nahat, capetenia Zerah, capetenia Sama, capetenia Miza.

Acestia sunt capeteniile iesite din Reul in tara Edom.

Acestia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau.

Acestia sunt fiii lui Esau si acestia sunt capeteniile semintiilor lor.

Esau inseamna Edom.

Urmasii lui Seir

Iata fiii lui Seir, Hortitul, vechii locuitori ai tarii: Lotan, Sobal, Tibeon, Ana

Dison, Eter si Disan.

Acestea sunt capeteniile Horitilor, fiii lui Seir, in tara Edom. –

Fiii lui Lotan au fost: Hori si Hemam.  Sora lui Lotan a fost Timna.

Iata fiii lui Sobal: Alvan, Manahat, Ebal, Sefo si Onam.-

Iata fiii lui Tibeon: Aia si Ana.

Ana acesta a gasit izvoarele calde in pustie, cand pastea magarii tatalui sau Tibeon.

Iata fiii lui Ana: Dison si Oholibama, Fata lui Ana.-

Iata fiii lui Dison: Hemdan, Esban, Itran si Cheran.-

Iata fiii lui Eter: Bilhan, Zaavan si Acan.-

Iata fiii lui Disan: Ut si Aran.

Iata capeteniile Horitilor: capetenia Lotan, capetenia Sobal, capetenia Tibeon, capetenia Ana, capetenia Dison,

Capetenia Eter, capetenia Disan. Acestia sunt capeteniile Horitilor, capeteniile pe care le-au avut in tara Seir.

Imparatii Edomului

Iata imparatii care au imparatit in tara Edom, inainte de a imparati un imparat peste Israel.

Bela fiul lui Beor, a imparatit peste Edom; si numele cetatii lui era Dinhaba.

Bela a murit; si in locul lui a imparatit Iobab, fiul lui Serah din Botra.

Iobab a murit; si in locul lui, a imparatit Husam, din tara Temanitilor.

Husam a murit; si in locul lui a imparatit Hedad, fiul lui Bedad. El a batut pe Madian in campia Moabului.

Numele cetatii lui era Avit.

Hadad a murit;si in locul lui a imparatit Samla, din Masreca.

Samla a murit; si in locul lui a imparatit Saul, din Rehobot pe raul

Saul a murit; si in locul lui a imparatit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.

Baal-Hanan, fiul lui Acbor a murit; si in locul lui a imparatit Hadar. Numele cetatii lui era Pau; si numele nevestei lui era Mehetabeel,fata lui Matred, fata lui Mehazab.

Iata numele capeteniilor iesite din Esau, dupa semintiile lor, dupa tinuturile lor si dupa numele lor: capetenia Timna, capetenia Alva, capetenia Ietet, capetenia Oholibama, capetenia Ela, capetenia Pinon, capetenia Chenaz, capetenia Teman, capetenia, capetenia Mibtar, capetenia Magdiel, capetenia Iram. Acestea sunt capeteniile lui Edom, dupa locuintele lor, in tara pe care o aveau. Acesta este Esau, tatal Edomitilor.

Iosif vandut de fratii sai

Iacov a locuit in tara Canaan,unde locuise ca strain tatal sau.

Iata istoria lui Iacov.

Iosif, la varsta de saptisprezece ani, pastea oile cu fratii lui; baiatul acesta era cu fiii Bilhei si cu fii Zilpei, nevestele tatalui sau. Si Iosif spunea tatalui lor vorbele lor cele rele.

Israel iubea mult pe Iosif mai mult decat pe toti ceilalti  fii ai sai, pentru ca-l nascuse la batranete; si i-a facut o haina pestrita. ( sau o haina lunga cu maneci  din  petice colorate )

Fratii lui au vazut ca tatal lor il iubea mai mult decat pe ei toti si au inceput sa-l urasca. Nu puteau sa-I spuna nici o vorba prieteneasca. Iosif a visat un vis si le-a istorisit fratilor sai, care l-au urat si mai mult.

El le-a zis: “Ia ascultati ce vis am visat!

Noi eram la legatul snopilor in mijlocul campului; si iata ca snopul meu s-a ridicat si a statut in picioare; iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui.”

Fratii lui au zis: “ Doar n’ai sa ne carmuiesti tu pe noi?” Si l-au urat si mai mult, din pricina visurilor lui si din pricina cuvintelor lui.

Iosif a mai visat un alt vis si l-a istorisit fratilor sai. El a zis:” Am mai visat un vis!  Soarele luna si Unsprezece stele se aruncau cu fata la pamant inaintea mea.”

L-a istorisit tatalui sau si fratilor sai . Tatal sau l-a mustrat si i-a zis: “ Ce inseamna visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu mama ta si fratii tai sa ne aruncam cu fata la pamant inaintea ta?” Fratii sai au  inceput sa-l pismuiasca; dar tatal sau a tinut minte lucrurile acestea.

Fratii lui Iosif se dusesera la Sihem, ca sa pasca oile tatalui lor.

Israel a zis lui Iosif: “ Fratii tai pasc oile la Sihem! Vino caci vreau sa te trimit la ei.” “ Iata-ma sunt gata .”

A raspuns el.

Israel i-a zis:” Du-te rogu-te si vezi daca fratii tai sunt sanatosi si daca oile sunt bine; si adu-mi vesti.“

L-a trimis astfel din valea Hebronului si Iosif a ajuns la Sihem.

Pe cand ratacea pe camp, l-a intalnit un om. Omul acela l-a intrebat: Ce cauti?

Caut pe fratii mei, a raspuns Iosif; “ spune-mi te rog unde pasc ei oile?“

Si omul acela a zis: „ Au plecat de aici; caci i-am auzit spunand: „Haidem la Dotan .“ Iosif s-a dus dupa fratii sai si i-a gasit la Dotan.

Ei l-au zarit de departe si pana sa se apropie ei, s-au sfatuit sa-l omoare.”

Ei au zis unul catre altul: „ Iata ca vine fauritorul de visuri!

Veniti acum sa-l omoram si sa-l aruncam intr-una din aceste gropi; vom spune ca l-a mancat o fiara salbatica si vom vedea ce se allege de visurile lui.”

Ruben a auzit lucrul  acesta si l-a scos din mainile lor. El a zis: “ Sa nu-I luam viata!”

Ruben le-a zis: ‘ Sa nu varsati sange; ci mai bine aruncati-l in groapa aceasta care este in pustie si nu puneti mana pe el.” Caci avea de gand sa-l scape din mainile lor si sa-l aduca inapoi la tatal sau.

Cand a ajuns Iosif l-a fratii sai, acestia l-au dezbracat de haina lui, de haina cea pestrita, pe care o avea pe el.

L-au luat si l-au aruncat in groapa. Groapa aceasta era goala.: nu era apa in ea.

Apoi au inceput sa manance. Ridicandu-si ochii, au vazut o ceata de Ismaeliti venind din Galaad; camilele lor erau incarcate cu tamaie, cu leac alintator si smirna, pe care le duceau in Egipt.

Atunci Iuda a zis fratilor sai: “ Ce vom castiga sa  ucidem pe fratele nostru si sa-I ascundem sangele?

Veniti mai bine sa-l vindem Ismaelitilor si sa nu punem mana pe el, caci este fratele nostru, carne din carnea noastra>” Si fratii lui l-au ascultat.

La trecerea negustorilor madianiti , au tras si au scos pe Iosif afara din groapa si l-au vandut cu doua zeci de sicli de argint Ismailitilor, care l-au dus in Egipt.

Jalea lui Iacov

Ruben s-a intors la groapa; si iata ca Iosif nu mai era in groapa. El si-a rupt hainele, s-a intors la fratii sai si a zis: “ Baiatul nu mai este! Ce ma voi face eu?”

Ei au luat atunci haina lui Iosif;  si junghiind un tap, i-au muiat haina in sange.

Au trimis tatalui lor haina cea pestrita, punand sa-I spuna: “ Iata ce am gasit!  Vezi daca este haina fiului tau sau nu.”

Iacov a cunoscut-o ,si a zis: “ Este haina fiului meu!  O fiara salbatica l-a mancat!  Da, Iosif a fost facut bucati!”

Si si-a rupt hainele, si-a pus un sac pe coapse si a jelit multa vreme pe fiul sau.

Toti fiii si ficele lui au venit ca sa-l mangaie; dar el nu vroia sa primeasca nici o mangaiere, ci zicea: “ Plangand ma voi pogora la fiul meu in locuinta mortilor.” Si plangea astfel pe fiul sau.

Madianitii l-au vandut in Egipt lui Potifar, un dregator a lui Faraon si anume capetenia strajerilor.

Iuda si Tamar

In vremea aceea, Iuda a parasit pe fratii sai si a tras la un om din Adulam, numit Hira.

Acolo Iuda a vazut pe fata unui Canaanit numit Sua; a luat-o de nevasta si s-a culcat cu ea.

Ea a ramas insarcinata si a nascut un fiu, pe care l-a numit Er.

A ramas iarasi insarcinata si a mai nascut un fiu, caruia i-a pus numele Onan.

A mai nascut iarasi un fiu, caruia i-a pus numele Sela; Iuda era la Czib, cand a nascut ea.

Iuda a luat intaiului sau nascut Er, o nevasta numita Tamar.

Er, intaiul nascut al lui Iuda, era rau inaintea Domnului; si Domnul l-a omorat.

Atunci Iuda a zis lui Onan: “ Du-te i-a nevasta fratelui tau, ia-o de nevasta ca cumnat si ridica samanta fratelui tau.”  Onan stiind ca samanta aceasta n-are sa fie a lui, varsa samanta pe pamant ori de cate ori se culca cu nevasta fratelui sau, ca sa nu dea samanta fratelui sau.

Ce facea el, n-a placut Domnului, care l-a omorat si pe el.

Atunci Iuda a zis nurorei sale Tamar: “ Ramai vaduva in casa tatalui tau, pana va creste fiul meu Sela.”

Zicea asa ca sa nu moara si Sela ca fratii lui. Tamar s-a dus si a locuit in casa tatalui ei.

Pacatuirea lui Iuda cu Tamar

Au trecut multe zile si fata lui Sua, nevasta lui Iuda a murit.

Dupa ce au trecut zilele de jale, Iuda s-a suit la Timna, la cei ce-I tundeau oile, el si prietenul sau Hira, Adulamitul.

Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta si i-au zis: “ Iata ca socru-tau se suie la Timna ca sa-si tunda oile.”

Atunci ea si-a lepadat hainele de vaduva, s-a acoperit cu o mahrama, s-a imbracat in alte haine si a sezut jos la intrarea in Enaim, pe drumul care duce la Timna; caci vedea ca Sela se facuse mare si ea nu-I fusese data de nevasta. Iuda a vazut-o si a luat-o drept curva, pentru ca-si acoperise fata.

S-a abatut la ea din drum si a zis: “ Lasa-ma sa ma culc cu tine!”

Caci na cunoscut-o ca era noru-sa.

Ea a zis: “ Ce-mi dai sa te culci cu mine? “

El a raspuns: “ Am sa-ti trimit un ied din turma mea.” Ea a zis: “ Imi dai un zalog pana imi vei trimite? “

El a raspuns : “ Ce zalog sa-ti dau?  Ea a zis: “ Inelul tau, lantul tau si toiagul pe care-l ai in mana.”

El i-la dat . Apoi s-a culcat cu ea; si ea a ramas insarcinata de la el. Ea s-a sculat si a plecat; si-a scos mahrama si s-a imbracat iarasi in hainele de vaduva. Iuda a trimis iedul prin prietenul sau Adulamitul, ca sa scoata zalogul din mainile femeii. Dar acesta n-a gasit-o

A intrebat pe oamenii locului si a zis: “ Unde este curva aceea, care statea aici la Enaim, pe drum?” Ei i-au raspuns: N-a fost nici o curva aici.”

Iuda a zis: “ Tina ce a  luat, numai sa nu ne facem de ras. Iata am trimis iedul acesta si n-ai gasit-o .”

Cam dupa trei luni, au venit si au spus lui Iuda: “ Tamar noru-ta, a curvit si a ramas chiar insarcinata in urma curvirii ei.” Si Iuda a zis: “ Scoateti-o afara ca sa fie arsa.”

Dupa ce au scos-o afara, ea a trimis sa spuna socrului sau : “ De la omului acela, ale cui sunt lucrurile acestea, am ramas eu insarcinata; vezi te rog, al cui este inelul acesta, lanturile acestea si toiagul acesta.”

Iuda le-a cunoscut si a zis: “ Ea este mai putin vinovata decat mine, fiindca nu am dat-o de nevasta fiului meu Sela.” Si nu s-a mai impreunat cu ea de atunci.

Cand i-a venit vremea sa nasca, iata ca in pantecele ei erau doi gemeni.

Si in timpul nasterii unul a scos mana mai inainte; moasa i-a apucat mana si a legat-o cu un fir ros, zicand:

“Acesta a iesit cel dintai.” Dar el a tras mana inapoi si a iesit frate-sau. Atunci moasa a zis: “ Ce spartura ai facut!” De aceea i-a pus numele Peret ( spartura ).

In urma a iesit fratele lui, care avea firul rosu la mana; de aceea i-a pus numele Zerah (caramiziu).

Intalnirea dintre Iacov si Esau sa consumat fara a avea vreun efect asupra lui Iacov asa cum il amenintase Esau, mai bine de douazeci de ani.

Esau se intoarse catre Seir, si Iacov merse mai departe si  isi intinse cortul aproape de Sihem.

Acolo a ridicat un altar pe care l-a numit “ El-e-lo-he-Israel “insemnand “ Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel “

Acest Dumnezeu ii porunci lui Iacov sa  mearga la Bethel . Acolo Dumnezeu ii confirma schimbarea  numelui sau in Israel si promisiunea cu privire la samanta lui Avraam.

In timp ce se intorceau de la Bethel si se apropiau de Efrata numit mai tarziu Betleem, sotia lui Iacov nascu pe Beniamin,si muri datorita durerilor nasterii. Beniamin mai avea un frate pe Iosif. Iacov avea acum doisprezece fiii si se hotara sa viziteze pe tatal sau Isaac.  Acesta era batran si orb.  “Slabit de varsta, el muri si a fost adaugat la poporul sau” si fiii sai Esau si Iacov il inmormantara. El muri la varsta de 180 de ani.

Iacov a continuat sa locuiasca in corturi, ca un strain intr-o tara straina, fara sa ia parte la afacerile lumii acesteia, ci a privit mai inainte spre lumea noua a dreptatii. In schimb

Esau si urmasii sai construira cetati pe teritoriul Seirului si intemeiara chiar imparatii.

Iacov se uita la imparatia lui Dumnezeu prin samanta promise, intocmai ca Avraam si Isaac si tinea foarte mult la integritatea lui. Ca dovada Dumnezeu facu ca sa se scrie :

“Prin credinta Avraam, cand a fost chemat sa plece intr-un loc, pe care avea sa-l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce.”  Evrei 11. 8

Prin credinta a venit s-a asezat el in tara fagaduintei, ca intr-o tara care nu era a lui si a locuit in corturi, ca si Isaac si Iacov, care erau impreuna mostenitori cu el ai aceleiasi fagaduinte.

Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carui mester si ziditor este Dumnezeu.

Evrei 11. 9,10

In credinta au murit toti acestia fara sa fi capatat lucrurile fagaduite: ci doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamant.

Cei ce vorbesc in felul acesta arata deslusit ca sunt in cautarea unei patrii.

Daca ar fi avut in vedere pe aceea din care iesisera, negresit ar fi avut vreme sa se intoarca in ea. Dar ei doreau o patrie cereasca. De aceea lui Dumnezeu nu-i este rusine sa se numeasca Dumnezeul lor.

Pentru aceasta si Hristos Isus, Samanta, zise cu privire la credinta lor: “ Avraam s-a bucurat sa vada ziua Mea; a vazut-o si s-a bucurat.”  Evrei 12. 1

 Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...