Masa cu painile pentru punerea inainte

 

Sa faci o masa de lemn de salcam; lungimea ei sa fie de doi coti, latimea de un cot si inaltimea de un cot si jumatate.
S-o poleiesti cu aur curat si sa-i faci un chenar de aur de jur imprejur.
Sa-i faci imprejur un pervaz de un lat de mana; peste el sa pui un chenar de aur de jur imprejur.
Sa faci pentru masa patru verigi de aur si sa pui verigile in cele patru colturi, care vor fi la cele patru picioare ale ei.
Verigile sa fie langa pervaz si in ele se vor vara drugii ca sa duca masa.
Drugii sa-i faci din lemn de salcam si sa-i acoperi cu aur; si ei vor sluji la ducerea mesei.
Sa-i faci farfurii, catui, potire si cesti ca sa slujeasca la jertfele de bautura: sa le faci de aur curat.
Sa pui pe masa painile pentru punerea inainte, ca sa fie necurmat inaintea Mea.

 

Sfesnicul

 

Sa faci un sfesnic de aur curat: sfesnicul acesta sa fie facut de aur batut: piciorul, fusul, potirasele, gamalioarele si florile lui sa fie dintr-o bucata.
Din laturile lui sa iasa sase brate; trei brate ale sfesnicului dintr-o parte si trei brate ale sfesnicului din cealalta parte.
Pe un brat sa fie trei potirase in chip de floare de migdal, cu gamalioarele si florile lor si pe celalalt brat trei potirase in chip de floare de migdal cu gamalioarele si florile lor; tot asa sa fie si cele sase brate care ies din sfesnic.
Pe fusul sfesnicului, sa fie patru potirase in chip de floare de migdal cu gamalioarele si florile lor.
Sa fie o gamalioara sub cele doua brate care ies din fundul sfesnicului, o gamalioara sub alte doua brate; tot asa sa fie si sub cele sase brate care ies din sfesnic.
Gamalioarele si bratele sfesnicului sa fie dintr-o singura bucata; totul sa fie de aur batut, de aur curat.
Sa faci cele sapte candele, care vor fi puse deasupra, asa ca sa lumineze in fata.
Mucarile si cenusarele lui sa fie de aur curat.
Se va intrebuinta un talent de aur curat pentru facerea sfesnicului cu toate uneltele lui.
Vezi sa faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte.

 

Cortul

 

Cortul sa-l faci din zece covoare de in subtire rasucit si din materii vopsite in albastru, purpuriu si caramiziu; pe el sa faci heruvimi, lucrati cu maiestrie.
Lungimea unui covor sa fie de douazeci si opt de coti, iar latimea unui covor sa fie de patru coti; toate covoarele sa aiba aceiasi masura.
Cinci din aceste covoare sa fie prinse impreuna, iar celelalte cinci covoare sa fie de asemenea prinse impreuna.
La marginea covorului cu care se sfarseste cea dintai impreunare de covoare, sa faci niste chiotori albastre; tot asa sa faci la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
La cel dintai covor sa faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare sa faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea sa se potriveasca unele cu  altele si sa vina fata in fata.
Apoi sa faci cincizeci de copci de aur si cu copcile acestea sa prinzi covoarele unul de altul, asa incat cortul sa alcatuiasca un intreg.
Sa mai faci niste covoare din par de capra, ca sa slujeasca de acoperis peste cort; sa faci unsprezece covoare din acestea.
Lungimea fiecarui covor sa fie de treizeci de coti si latimea fiecarui covor sa fie de patru coti; toate cele unsprezece covoare sa aiba aceiasi masura.
Pe cinci din aceste covoare sa le legi impreuna deosebit si pe celelalte sase deosebit, iar pe al saselea  covor sa-l indoiesti in fata cortului.
Sa pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfartseste cea dintai impreunare de covoare si cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
Sa faci cincizeci de copci de arama si sa pui copcile in chiotori.
Sa impreuni astfel acoperisul cortului, asa incat sa alcatuiasca un intreg
Fiindca va mai trece ceva din covoarele acoperisului cortului, jumatate din ce trece dintr-un covor sa acopere partea dinapoi a cortului;
Iar ce mai trece din lungimea celorlalte covoare ale acoperisului cortului, sa cada cate un cot deoparte si un cot de cealalta parte, peste cele doua laturi ale cortului, asa incat sa le acopere.
Sa mai faci apoi pentru acoperisul cortului o invelitoare de piei de berbeci vopsite in rosu si peste ea o invelitoare de piei de vitel de mare.
Apoi sa faci niste scanduri pentru cort; scandurile acestea sa fie de lemn de salcam, puse in picioare.
Lungimea fiecarei scanduri sa fie de zece coti si latimea fiecarei scanduri sa fie de un cot si jumatate.
Fiecare scandura sa aibe doua urechi unite una cu alta; asa sa faci la toate scandurile cortului.
Sa faci douazeci de scanduri pentru cort, in spre latura de miazazi.
Sub cele douazeci de scanduri, sa pui patruzeci de picioare de argint, cate doua picioare sub fiecare scandura pentru cele doua urechi ale ei.
Pentru a doua latura a cortului, latura de miaza noapte, de asemenea sa faci douazeci de scanduri, impreuna cu cele patruzeci de picioare de argint ale lor: cate doua picioare sub fiecare scandura.
Pentru fundul cortului in spre latura de apus, sa faci sase scanduri.
Sa mai faci doua scanduri pentru unghiurile din fundul cortului;
Sa fie cate doua la un loc incepand de jos si bine legate la varf cu un cerc; amandoua aceste scanduri, care sunt puse in cele doua unghiuri, sa fie la fel.
Vor fi astfel opt scanduri, cu picioarele lor de argint, adica saisprezece picioare, cate doua picioare sub fiecare scandura.
Sa faci apoi cinci drugi de lemn de salcam pentru scandurile uneia din partile cortului,
Cinci drugi pentru scandurile din a doua parte a cortului si cinci drugi pentru scandurile din partea din fundul cortului din spre apus.
Drugul de la mijloc sa ajunga de la un capat pana la celalalt al scandurilor.
Sa poleiesti scandurile cu aur si verigile in care vor intra drugii, sa le faci de aur, iar drugii sa-i poleiesti tot cu aur.
Cortul sa-l faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

Dumnezeu izgoneste pe Canaaniti

 

Iata Eu trimit un inger inaintea ta, ca sa te ocroteasca pe drum si sa te duca la locul, pe care l-am pregatit.
Fii cu ochii in patru inaintea Lui si asculta glasul Lui; sa nu te impotrivesti Lui, pentru ca nu va va ierta pacatele, caci Numele Meu este in El.
Dar daca vei asculta glasul Lui si daca vei face tot ce-ti voi spune, Eu voi fi vrasmasul vrasmasilor tai si potrivnicul potrivnicilor tai.
Ingerul Meu va merge inaintea ta si te va duce la Amoriti, Hetiti, Hereziti, Cananiti, Heviti si Iebusiti si-i voi nimici.
Sa nu te inchini inaintea dumnezeilor lor si sa nu le slujesti; sa nu te iei dupa popoarele acestea, in purtarea lor, ci sa le nimicesti cu desavarsire si sa le darami capistele.
Voi sa slujiti Domnului, Dumnezeului vostru, Iahweh si El va va binecuvanta painea si apele si voi departa boala din mijlocul tau.
Nu va fi in tara ta nici femeie care sa-si lepede copilul, nici femeie stearpa. Numarul zilelor tale il voi face sa fie deplin.
Voi trimite groaza Mea inaintea ta, voi pune pe fuga pe toate popoarele la care vei ajunge si voi face ca toti vrajmasii tai sa dea dosul inaintea ta.
Voi trimite viespile bondaresti inaintea ta si vor izgoni dinaintea ta pe Heviti, Cananiti si Hetiti.
Nu-I voi izgoni intr-un singur an dinaintea ta, pentru ca tara sa n’ajunga o pustie si sa nu se inmulteasca impotriva ta fiarele de pe camp.
Ci le voi izgoni incetul cu incetul dinaintea ta, pana vei creste la numar si vei putea sa intrii in stapanirea tarii.
Iti voi intinde hotarele de la marea Rosie pana la marea Filistenilor si de la pustie pana la rau(Eufrat). Caci voi da in mainile voastre pe locuitorii tarii si-I vei izgonii din inaintea ta.
Sa nu faci legamant cu ei, nici cu dumnezeii lor.
Ei sa nu locuiasca in tara ta ca sa nu te faca sa pacatuiesti impotriva Mea; caci atunci ai sluji dumnezeilor lor si aceasta ar fi o cursa pentru tine.

 

Moise pe muntele Sinai

 

Dumnezu a zis lui Moise:
“Suie-te la Domnul, tu si Aron, Nedab si Abihu si saptezeci de batrani ai lui Israel si sa va inchinati de departe, aruncandu-va cu fata la pamant. Numai Moise sa se apropie de Domnul; ceilalti sa nu se apropie si poporul sa nu se suie cu el.”
Moise a venit si a spus poporului toate cuvintele Domnului si toate legile. Tot poporul a raspuns intr-un glas: “ Vom face tot ce a zis Domnul.”
Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineata, a zidit un altar la poalele muntelui si a ridicat douasprezece pietre pentru cele douasprezece semintii ale lui Israel.
A trimis pe niste tineri dintre copiii lui Israel, sa aduca Domnului arderi de tot si sa junghie tauri ca jertfe de multumire.
Moise a luat jumatate din sange si la pus in strachini, iar cealalta jumatate a stropit-o pe altar.
A luat cartea legamantului si a citit-o in fata poporului. Ei au zis:
“Vom face si vom asculta tot ce a zis Domnul.”
Moise a luat sangele si a stropit poporul, zicand: “ Iata sangele legamantului, pe care la facut Domnul cu voi pe temeiul tuturor aceste cuvinte.”

 

Vederea lui Dumnezeu

 

Moise sa suit impreuna cu Aaron, Nadab si Abihu si cu saptezeci de batrani ai lui Israel.
Ei au vazut pe Dumnezeul lui Israel, Iahweh; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir straveziu, intocmai ca cerul in curatia lui.
El nu Si-a intins mana impotriva alesilor copiilor lui Israel.
Ei au vazut pe Dumnezeu si totusi au mancat si au baut.

 

Moise se suie iarasi pe munte

 

Domnul a zis lui Moise: “ Suie-te la Mine pe munte si ramai acolo.
Eu iti voi da niste table de piatra cu Legea si poruncile, pe care le-am scris pentru invatatura lor.”
Moise s-a sculat impreuna cu Iosua, care-i slujea; si Moise s-a suit pe muntele lui Dumnezeu.
El a zis batranilor: “Asteptati-ne aici pana ne vom intoarce la voi.
Iata, Aaron si Hur vor ramanea cu voi; daca va avea cineva vreo nentelegere, sa mearga la ei.”
Moise s-a suit pe munte si norul a acoperit muntele.
Slava Domnului s-a asezat pe muntele Sinai si norul la acoperit timp de sase zile. In ziua a saptea Domnul a chemat pe Moise in mijlocul norului. Infatisarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor, pe varful muntelui, inaintea copiilor lui Israel.
Moise a intrat in mijlocul norului si s-a suit pe munte. Moise a ramas pe munte patruzeci de zile si patruzeci de nopti.

 

Porunci pentru facerea cortului

 

Domnul a vorbit lui Moise si a zis: “ Vorbeste copiilor lui Israel: Sa-mi aduca un dar; sa-l primiti pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inima.
Iata ce veti primi de la el ca dar: aur, argint si arama; materii vopsite in albastru, purpuriu, caramiziu, panza de in subtire si par de capra; piei de berbeci vopsite in ros si piei de vitel de mare; lemn de salcam; untdelemn pentru sfesnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii si pentru tamaia mirositoare;
pietre de onix si alte pietre pentru efod(umarar) si pieptar.
Sa-mi faca un locas sfant si Eu voi locui in mijlocul lor.
Sa faceti cortul si toate vasele lui dupa chipul pe care ti-l voi arata.

 

Chivotul si capacul ispasirii

 

Sa faca un chivot de lemn de salcam; lungimea lui sa fie de doua coturi si jumatate, latimea de un cot si jumatate si inaltimea de un cot si jumatate..
Sa-l poleiesti cu aur curat, sa-l poleiesti pe din launtru si pe dinafara si sa faci un chenar de aur de jur imprejur.
Sa torni pentru el patru verigi de aur si sa le pui la cele patru colturi ale lui: doua verigi deoparte si doua verigi de cealalta parte.
Sa faci niste drugi de lemn de salcam si sa-l poleiesti cu aur.
Sa vari drugii in verigile de pe laturile chivotului, ca sa slujeasca la ducerea chivotului; drugii vor ramanea in verigile chivotului si nu vor fi scosi din ele.
Sa pui in chivot marturia pe care ti-o va da.
Sa faci un capac al ispasirii de aur curat; lungimea lui sa fie de doi coti si jumatate si latimea lui de un cot si jumatate.
Sa faci doi heruvimi de aur, sa-I faci de aur batut, la cele doua capete ale capacului ispasirii;
Sa faci un heruvim la un capat si un heruvim la celalalt capat; sa faci heruvimii acestia iesind din capacul ispasirii la cele doua capete ale lui.
Heruvimii sa fie cu aripile intise pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispasirii si cu fetele intoarse una spre alta; heruvimii sa aiba fata intoarsa spre capacul ispasirii.
Sa pui capacul ispasirii pe chivot si in chivot sa pui marturia, pe care ti-o voi da.
Acolo ma voi intalni cu tine;  si de la inaltimea capacului ispasirii,  dintre cei doi heruvimi asezati pe chivotul marturiei, iti voi da toate poruncile mele pentru copii lui Israel.

 

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

Legi privitoare la avere

Daca un om fura un bou sau o oaie si-l taie sau il vinde, sa dea cinci boi pentru boul furat si patru oi pentru oaia furata.

Daca hotul este prins spargand si este lovit si moare, cel cel-a lovit nu va fi vinovat de omor fata de el; dar daca a rasarit soarele, va fi vinovat de omor fata de el.

Hotul trebuie sa dea inapoi ce este dator sa dea; daca nu are nimic, sa fie vandut rob, ca despagubire pentru furtul lui;

Daca ceea ce a furat, fie bou, fie magar sau oaie, se gaseste inca viu in mainile lui, sa dea indoit inapoi.

Daca cineva face stricaciune intr-un ogor sau o vie si isi lasa vita sa pasca pe ogorul altuia, sa dea ca despagubire cel mai bun rod din ogorul si via lui.

Daca izbucneste un foc si intalneste maracini in cale si arde graul in snopi sau in picioare sau campul, cel ce a pus foc sa fie silit sa dea o despagubire deplina.

Daca un alt om da altuia bani sau unelte spre pastrare si le fura cineva din casa acestuia din urma, hotul trebuie sa intoarca indoit, daca va fi gasit.

Daca hotul nu se gaseste, stapanul casei sa se infatiseze inaintea lui Dumnezeu, ca sa spuna ca n-a pus mana pe avutul aproapelui sau.

In orice pricina de inselaciune cu privire la un bou, un magar, o oaie, o haina sau un lucru pierdut, despre care se zice: “Uite-l” – pricina amandoua partile sa mearga pana la Dumnezeu; acela, pe care-l va osandi Dumnezeu, trebuie sa-l intoarca indoit aproapelui sau
Daca un om da altuia un magar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare sa i-l pastreze si dobitocul moare, isi strica un madular sau este luat cu sila de la el, fara sa fi vazut cineva, sa se faca un juramant in Numele Domnului intre cele doua parti; si cel ce a pastrat dobitocul, va marturisi ca n-a pus mana pe avutul aproapelui sau; stapanul dobitocului va primi juramantul acesta si celalalt nu va fi dator sa i-l inlocuiasca.

Dar daca dobitocul a fost furat de la el, va fi dator fata de stapanul lui sa-l inlocuiasca.

Daca dobitocul a fost sfasiat de fiare salbatice, il va aduce ca dovada, si nu va fi dator sa-i inlocuiasca dobitocul sfasiat.

Daca un om imprumuta altuia o vita si vita isi strica un madular sau moare in lipsa stapanului ei va trebui sa o plateasca.

Daca stapanul este de fata, nu i-o va plati. Daca vita a fost data cu chirie, pretul chiriei va fi de ajuns.

Necinstirea unei fete

Daca un om inseala pe o fata nelogodita si se culca cu ea ii

v-a plati zestrea si o va lua de nevasta.

Daca tatal nu vrea sa i-o dea el va plati in argint pretul zestrei cuvenite fetelor.

Pe vrajitoare sa n-o lasi sa traiasca.

Oricine se culca cu un dobitoc, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine aduce jertfe altor Dumnezei decat Domnului singur, sa fie nimicit cu desavarsire.

Legi privitoare la asuprirea celor saraci

Sa nu chinuiesti pe un strain si  sa-l nu-l asupresti si voi ati fost straini in tara Egiptului.

Sa nu asupresti pe vaduva si nici pe orfan.

Daca ii asupresti si ei striga la Mine dupa ajutor, Eu le voi auzi strigatele; mania Mea se va aprinde si va voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor ramanea vaduve si copiii vostri vor ramanea orfani.

Daca imprumuti bani vreunuia din poporul meu, saracului care este cu tine, sa nu fii fata de el ca un camatar si sa nu ceri camata de la el.

Daca ei zalog haina aproapelui tau, sa i-o dai inapoi  inainte de apusul soarelui, caci este singura lui invelitoare, este haina cu care isi inveleste trupul: cu care sa se culce? Daca striga spre Mine  dupa ajutor, Eu il voi auzi, caci Eu sunt milostiv.

Intaii nascuti

Sa nu hulesti pe Dumnezeu si sa nu blestemi pe mai marele  poporului tau.

Sa nu pregeti sa-Mi aduci parga secerisului tau si a culesului viei tale.

Sa-Mi dai pe intaiul nascut din fiii tai.

Sa-mi dai si intaiul nascut al vacii tale si al oii tale; sa ramana sapte zile cu mama-sa, iar in ziua a opta sa Mi-l aduci.

Sa-Mi fiti niste oameni sfinti.

Sa nu mancati carne sfasiata de fiare pe camp, ci sa o aruncati la caini.

Legi privitoare la dreptate

Sa nu raspandesti zvonuri neadevarate. Sa nu te unesti cu cel rau, ca sa faci o marturisire mincinoasa pentru el.

Sa nu te iei dupa multime

 Ca sa faci rau; si la judecata sa nu marturisesti trecand de partea celor multi, ca sa abati dreptatea.

Sa nu partinesti pe sarac la judecata.

Daca intalnesti boul vrasmasului tau sau magarul lui ratacit, sa i-l aduci acasa.

Daca vezi magarul vrasmasului tau cazut sub povara lui, sa nu treci pe langa el, ci sa-I ajuti sa ia povara de pe magar.

La judecata sa nu te atingi de dreptul saracului.

Fereste-te de o invinuire nedreapta si sa nu omori pe cel nevinovat si pe cel drept; caci nu voi ierta pe cel vinovat.

Sa nu primesti daruri; caci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschisi si sucesc hotararile celor drepti.

Sa nu asupresti pe strain; stiti ce simte strainul, caci si voi ati fost straini in tara Egiptului.

Dragostea de aproapele

Timp de sase ani sa sameni pamantul si sa-i strangi rodul

Dar in al saptelea sa-i dai ragaz si sa-l lasi sa se odihneasca; din rodul lui sa manance saracii poporului tau, iar ce va mai ramanea, sa manance fiarele de pe camp.

Tot asa sa faci si cu via si maslinii tai.

Timp de sase zile, sa-ti faci lucrarea.

Dar in ziua a saptea sa te odihnesti, pentru ca boul si magarul tau sa aiba odihna, pentru ca fiul roabei tale si strainul sa aiba ragaz sis a rasufle.

Sa paziti tot ce v-am spus si sa nu rostiti numele altor dumnezei: numele lor sa nu se auda iesind din gura voastra.

Pazirea sarbatorilor

De trei ori pe an, sa praznuiesti sarbatori in cinstea Mea.

Sa tii sarbatoarea azimilor; timp de sapte zile la vremea hotarata, in luna spicelor, sa mananci azimi, cum ti-am poruncit; caci in luna aceasta ai iesit din Egipt; si sa nu vii cu mainile goale inaintea Mea.

Sa tii sarbatoarea secerisului, a celor dintai roade din munca ta din ceea ce vei semana pe camp;si sa tii sarbatoarea strangerii roadelor, la sfarsitul anului, cand vei strange de pe camp rodul muncii tale.

De tre ori pe an partea barbateasca sa se infatiseze inaintea Domnului Dumnezeu.

Sa nu aduci cu paine dospita sangele jertfei Mele; si grasimea praznicului Meu sa nu ramana toata noaptea pana dimineata.

Sa aduci la casa Domnului, Dumnezeului tau, parga celor dintai roade ale pamantului.

Sa nu fierbi un ied in laptele mamei lui.

A fost o seara, apoi o dimineata.....

Despre slobozenie si viata

“Iata legile, pe care le vei pune inaintea lor.

Daca vei cumpara un rob evreu, sa slujeasca sase ani ca rob; dar in al saptelea, sa iasa slobod, fara sa plateasca nimic ca despagubire.

Daca a intrat singur, sa iasa singur; daca era insurat, sa iasa si nevasta-sa impreuna cu el.

Daca stapanii lui i-a dat o nevasta si a avut fii si fiice cu ea nevasta si copiii sa fie ai stapanului lui, iar el sa iasa singur.
Daca robul va zice:“Eu iubesc pe stapanul meu, pe nevasta-mea si copiii mei si nu vreau sa ies slobod,”atumci stapanul lui sa-l aduca in fata lui Dumnezeu, sa-l apropie de usa sau de stalpul usii si stapanul lui sa-i gaureasca urechea cu o  sula si robul sa ramana pentru totdeauna in slujba lui.

Daca un om isi va vinde fata ca roaba, ea sa nu iasa cum ies robii. Daca nu va placea stapanului ei, care o luase de nevasta, el sa-i inlesneasca rascumpararea; dar nu va avea dreptul s-o vanda unor straini, daca nu-si va tinea cuvantul.

Daca o da de nevasta fiului sau, sa se poarte cu ea dupa dreptul fiicelor.

Daca ii va lua o alta nevasta, nu va scadea nimic pentru cea dintai din hrana, din imbracaminte si din dreptul ei de sotie.

Daca nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea iesi, fara nici o despagubire, fara sa dea bani.

Legi in privinta uciderii

Cine va lovi pe altul cu o lovitura de moarte sa fie pedepsit cu moartea.

Daca nu i-a intins laturi si daca Dumnezeu l-a facut sa-i cada in mana, iti voi hotara un loc unde va putea sa fuga.

Dar daca lucreaza cineva cu rautate, impotriva aproapelui sau, folosindu-se de viclenie ca sa-l omoare, chiar si de la altarul Meu sa-l smulgi, ca sa fie omorat.

Necinstirea parintilor

Cine va lovi pe tatal sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine va fura un om si-l va vinde sau il va tinea in mainile lui, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine va blestema pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea.

Legi privitoare la vatamarea trupului

Daca se vor certa doi oameni si unul din ei va lovi pe celalalt cu o piatra sau cu pumnul, fara sa-i pricinuiasca moartea, dar silindu-l sa stea in pat, cel ce l-a lovit sa nu fie pedepsit, daca celalalt se va scula si se va plimba afara, sprijinit pe un toiag.

Numai sa-l despagupeasca pentru incetarea lucrului lui si

sa-l ingrijeasca pana la vindecare.

Daca un om va lovi cu batul pe robul sau, fie barbat fie femeie si robul moare sub mana lui, stapanul sa fie pedepsit

Dar daca mai traieste o zi sau doua, stapanul sa nu fie pedepsit; caci este argintul lui.

Daca se cearta doi oameni si lovesc pe o femeie insarcinata si o fac doar sa nasca mai de vreme, fara alta nenorocire, sa fie pedepsiti cu o gloaba, pusa de barbatul femeii si pe care o vor plati dupa hotararea judecatorilor.  Dar daca se intampla o nenorocire vei da viata pentru viata, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru rana, vanataie pentru vanataie.

Daca un om loveste ochiul robului sau, fie barbat fie femeie si-l face sa-si piarda ochiul, sa-i dea drumul, ca despagubire pentru ochiul lui.

Si daca face sa cada un dinte robului sau, fie barbat fie femeie, ca despagubire pentru dintele lui, sa-i dea drumul.

Daca un bou va impunge si va omora pe un barbat sau o femeie, boul sa fie ucis cu pietre, carnea sa nu i se manance, iar stapanul boului sa nu fie pedepsit.

Dar daca boul avea obiceiul mai dinainte sa impunga si stapanul fusese instiintat de lucrul acesta si nu l-a inchis,  boul sa fie ucis cu pietre, daca va ucide un barbat sau o femeie, si stapanul lui sa fie pedepsit cu moartea.

Daca i se pune stapanului un pret pentru rascumpararea vietii lui, va plati tot ce i se va cere.

Cand boul va impunge pe un baiat sau pe o fata , i se va face dupa legea aceasta;

Dar daca boul va impunge pe un rob, fie barbat fie femeie,

sa se dea trei sicli de argint stapanului robului si boul sa fie ucis cu pietre.

Daca un om descopera o groapa, sau daca un om sapa o groapa si n-o acopera si cade in ea un bou sau un magar,

Stapanul gropii sa plateasca stapanului lor pretul vitei in argint, iar vita moarta sa fie a lui.

Daca boul unui om impunge boul unui alt om si boul acesta moare, vor vinde boul cel viu si pretul lui il vor imparti; vor imparti si boul mort.

Dar daca se stia ca boul avea obicei mai inainte sa impunga si stapanul lui nu la inchis, stapanul acesta sa dea bou pentru bou, iar boul cel mort sa-l ia el.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

Pregatirea pentru primirea Legii

Si Domnul a zis lui Moise:” Du-te la popor, sfinteste-I azi si maine si pune-l sa-si spele hainele.

Sa fie gata pentru a treia zi. Domnul se va pogora, in fata intregului popor, pe muntele Sinai.

Sa hotaresti poporului anumite margini de jur imprejur si sa spui:” Sa nu cumva sa va suiti pe munte sau sa va atingeti de poalele lui. Oricine se va atinge de munte va fi pedepsit cu moartea. Nici o mana sa nu se atinga de el; ci pe oricine se va atinge, sa-l omoare cu pietre sau sa-l strapunga cu sageti: dobitoc sau om, nu va trai.”

Cand va suna trambita, ei vor inainta spre munte.”

Moise s-a pogorat de pe munte la popor; a sfintit poporul si ei si-au spalat hainele.

Si a zis poporului:” Fiti gata in trei zile; sa nu va apropiati de vreo femeie.”

A treia zi de dimineata au fost tunete, fulgere si un nor gros pe munte; trambita rasuna cu putere si tot poporul din tabara a fost apucat de spaima.

Moise a scos poporul din tabara  spre intampinarea lui Dumnezeu si s-au asezat la poalele muntelui.

Muntele Sinai era tot numai fum pentru ca Domnul Se pogorase pe el in mijlocul focului.

Fumul acesta se inalta ca fumul unui cuptor si tot muntele se cutremura cu putere.

Trambita rasuna tot mai puternic.

Moise vorbea si Dumnezeu ii raspundea cu glas tare.

Domnul s-a pogorat pe muntele Sinai si anume pe varful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe varful muntelui.

Si Moise s-a suit sus.

Domnul a zis lui Moise:” Pogoara-te si porunceste poporului cu tot dinadinsul sa nu dea buzna spre Domnul , ca sa se uite, pentru ca nu cumva sa piara un mare numar dintre ei.

Preotii care se apropie de Domnul, sa se sfinteasca si ei, ca nu cumva sa-i loveasca Domnul cu moartea. “

Moise a zis Domnului:” Poporul nu va putea sa se suie pe muntele Sinai, caci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicand:

“Hotaraste anumite margini in jurul muntelui, si sfinteste-l.”

Domnul i-a zis:”Du-te,  pogoara-te si suie-te iarasi cu Aaron; dar preotii si poporul sa nu dea buzna sa se suie la Domnul, ca nu cumva sa-i loveasca cu moartea.”

Moise s-a pogorat la popor si i-a spus aceste lucruri.

Cele zece porunci

Atunci Domnul a rostit toate aceste cuvinte si a zis:

“Eu sunt Yahweh, Domnul Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului din casa robiei.

Sa nu ai alti dumnezei  afara de Mine.

Sa nu-ti faci chip cioplit , nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri sau jos pe pamant sau in apele mai jos decat pamantul.

Sa nu te inchini inaintea lor si a nu le slujesti; caci Eu Domnul, Dumnezeul tau sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea parintilor in copii pana la al treilea si la al patrulea neam al celor ce Ma urasc si ma indur pana la al miilea neam de cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele.

Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului tau; caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua in desert Numele Lui.

Adu-ti aminte de ziua de odihna ca s-o sfintesti.

Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau.

Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumezeului tau: sa nu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta.

Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.
Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul Tau.

Sa nu ucizi.

Sa nu preacurvesti.

Sa nu furi.

Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau.

Sa nu poftesti casa aproapelui tau;

Sa nu poftesti nevasta aproapelui tau, nici robul lui nici roaba lui, nici boul lui, nici magarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tau.

Spaima poporului; legea altarului

Tot poporul auzea tunetele si sunetul trambitei si vedea flacarile muntelui, care fumega. La privelistea aceasta, poporul tremura si statea in departare.

Ei au zis lui Moise:” Vorbeste-ne tu insuti si te vom asculta: dar sa nu ne mai vorbeasca Dumezeu, ca sa nu murim.”

Moise a zis poporului:” Nu va inspaimantati; caci Dumnezeu a venit tocmai ca sa va puna la incercare si ca sa aveti frica Lui inaintea ochilor vostri, pentru ca sa nu pacatuiti.”

Poporul statea in departare; iar Moise s-a apropiat de norul in care era Dumnezeu.

Domnul a zis lui Moise:”Asa sa vorbesti copiilor lui Israel:”Ati vazut ca v-am vorbit din ceruri.”

Sa nu faceti dumnezei de argint si dumnezei de aur, ca sa-I puneti alaturi de Mine; sa nu va faceti alti dumnezei.

Sa-mi ridici un altar de pamant, pe care sa-ti aduci arderile de tot si jertfele de multumire, oile si boii.

In orice loc in care Imi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine  si te voi binecuvanta.

Daca imi vei ridica un altar de piatra, sa nu-l zidesti din pietre cioplite; caci cum iti vei pune dalta in piatra, o vei pangari. Sa nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca sa nu ti se descopere goliciunea inaintea lui.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...