ADEVARUL PUR

Intr-o lume in care nimic nu pare sa aiba sens, triumfa doar un singur lucru...ADEVARUL

18 decembrie 2011

                                              Rebeca ceruta in casatorie pentru Isaac

Avraam era batran, inaintat in varsta; si Domnul binecuvantase pe Avraam in orice lucru.
Avraam a zis celui mai batran rob din casa lui, care era ingrijitorul tuturor averilor lui: “ Puneti te rog mana sub coasta mea; si te voi pune sa juri, pe Domnul Dumnezeul cerului si Dumnezeul pamantului, ca nu vei lua fiului meu o nevasta dintre fetele Cananitilor , in mijlocul carora locuiesc, ci te vei duce in tara si la rudele mele sa iei nevasta fiului meu Isac.”
Robul i-a raspuns: “ Poate ca femeia n’are sa vrea sa ma urmeze in tara aceasta; va trebui sa duc oare pe fiul tau in tara de unde ai iesit tu? “
Avraam i-a zis: “ Sa nu care cumva sa duci pe fiul meu acolo!
Domnul Dumnezeul cerului, care m-a scos din casa tatalui meu si din patria mea, care mi-a vorbit si mi-a jurat, zicand: “ Semintei tale voi da tara aceasta,” va trimite pe Ingerul Sau inaintea ta; si de acolo vei lua o nevasta fiului meu.
Daca femeia nu vrea sa te urmeze, vei fi dezlegat de juramantul acesta, pe care te pun sa-l faci. Cu nici un chip sa nu duci insa acolo pe fiul meu.”
Robul si-a pus mana sub coasta stapanului sau Avraam si i-a jurat ca are sa pazeasca aceste lucruri.
Robul a luat zece camile dintre camilele stapanului sau, si a plecat avand cu el toate lucrurile de prêt ale stapanului sau. S-a sculat si a plecat in Mesopotamia, in cetatea lui Nahor.
A lasat camilele sa se odihneasca, in genunchi, afara din cetate, langa o fantana. Era seara, pe vremea cand ies femeile sa scoata apa.
Si a zis: “ Doamne, Dumnezeul stapanului meu Avraam! Te rog da-mi izbanda astazi si indura-Te de stapanul meu Avraam.
Iata! Stau langa izvorul acesta de apa si fetele oamenilor din cetate vin sa scoata apa.
Fa ca fata careia ii voi zice: “ Pleaca-ti vadra, te rog, ca sa beau,” si care va raspunde: “ Bea, si am sa dau de baut si camilelor tale,” sa fie aceea, pe care ai randuit-o Tu pentru robul Tau Isaac! Si prin aceasta voi cunoaste ca Te-ai indurat de stapanul meu.”
Nu sfarsise el inca de vorbit, si a iesit cu vadra pe umar, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcai, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam.
Fata era foarte frumoasa, era fecioara si nici un barbat nu avusese legaturi cu ea. Ea s-a pogorat la izvor si-a umplut vadra si s-a suit iarasi.
Robul a alergat inaintea ei si a zis: “ Da-mi te rog sa beau putina apa din vadra ta.”
„ Bea Domnul meu ,“ a raspuns ea.  Si s-a grabit de a plecat vadra pe mana si i-a dat sa bea.
Dupa ce i-a dat si a baut de sa saturat, a zis: “ Am sa scot apa si pentru camilele tale, pana vor bea si se vor satura.”
A varsat repede vadra in adapatoare si a alergat iaras la fantana ca  sa scoata  apa; si a scos pentru toate camilele lui.
Omul o privea cu mirare si fara sa zica nimic, ca sa vada daca Domnul a facut sa izbuteasca sau nu calatoria.
Cand sau saturat camilele de baut, omul a luat o veriga de aur de greutatea unei jumatati de siclu si doua bratari grele de zece sicli de aur.
Si a zis: “ A cui fata esti? Spune-mi te rog. Este loc pentru noi in casa tatalui tau, ca sa ramanem peste noapte?”
Ea a raspuns: “ Eu sunt fata lui Betuel, fiul Milcai si a lui Nahor.”
Si i-a zis mai departe: “ Avem paie si nutret din  belsug si este si loc de gazduit peste noapte.”
Atunci omul a plecat capul si s-a aruncat cu fata la pamant inaintea Domnului, zicand: “ Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul stapanului meu Avraam care nu a parasit indurarea si credinciosia Lui fata de stapanul meu !  Domnul m-a indreptat in casa fratilor stapanului meu.”
Fata a alergat si a istorisit mamei sale acasa cele intamplate.
Rebeca avea un frate, numit Laban. Si Laban a alergat afara la omul acela, la izvor.
Vazuse veriga si bratarile in mainile sorei sale si auzise pe sora-sa Rebeca spunand: “ Asa mi-a vorbit omul acela, care statea langa camile la izvor, si a zis: “ Vino, binecuvantatul Domnului! Pentru ce stai afara? Am pregatit casa si am pregatit un loc pentru camile.”
Omul a intrat in casa. Laban a pus sa descarce camilele, a dat paie si nutret camilelor si a adus apa pentru spalat picioarele omului aceluia si a oamenilor care erau cu el.
Apoi i-a dat sa manance. Dar el a zis: “ Nu mananc pana nu voi spune ce am de spus.”„ Vorbeste!“ a zis Laban.
Atunci el a zis: „ Eu sunt robul lui Avraam.
Domnul a umplut de binecuvantari pe stapanul meu, care a ajuns la mare propasire. Ia dat oi si boi, argint si aur, robi si roabe, camile si magari.
Sara , nevasta stapanului meu, a nascut la batranete, un fiu stapanului meu; si lui i-a dat el tot ce are.
Stapanul meu m-a pus sa jur si a zis: “ Sa nu iei fiului meu  o nevasta dintre fetele Cananitilor, in tara carora locuiesc, ci sa te duci in casa tatalui meu si la rudele mele, ca de acolo sa iei nevasta fiului meu.”
Eu am zis stapanului meu: “ Poate ca femeia n-are sa vrea sa ma urmeze.”
Si el mi-a raspuns: „ Domnul inaintea caruia umblu, va trimite pe ingerul Sau cu tine, si-ti va da izbanda in calatorie si vei lua fiului meu o nevasta din rudele si din casa tatalui meu.
Vei fi dezlegat de juramantul pe care mi-l faci, daca te vei duce la rudele mele;si daca nu ti-o vor da, vei fi dezlegat de juramantul pe care mi-l faci.“
Eu am ajuns azi la izvor si am zis: „ Doamne, Dumnezeul stapanului meu Avraam, daca binevoiesti sa-mi dai izbanda in calatoria pe care o fac.
Iata eu stau la izvorul de apa, si fata care va iesi sa scoata apa si careia ii voi zice: „ Da-mi te rog, sa beau putina apa din vadra ta,“ si care-mi va raspunde:“ Bea tu insuti si voi da de baut si camilelor tale, „ fata aceea sa fie nevasta pe care a randuit-o Domnul pentru fiul stapanului meu!“
Inainte de a sfarsi de vorbit in inima mea, iata ca a iesit Rebeca, cu vadra pe umar, s-a coborat la izvor, si a scos apa. Eu i-am zis : “ Da-mi sa beau te rog.” Ea s-a grabit si a plecat vadra deasupra umarului si a zis:
“ Bea si voi da de baut si camilelor tale.” Am baut si a dat de baut si camilelor mele.
Eu am intrebat-o, si am zis: „ A cui fata esti?“ Ea a raspuns: „ Sunt fata lui Betuel, fiul lui Nahor si al Milcai.“
I-am pus veriga in nas, si bratarile in maini.
Apoi am plecat capul, m-am aruncat cu fata la pamant inaintea Domnului si am binecuvantat pe Domnul, Dumnezeul stapanului Meu Avraam, ca m-a calauzit pe calea cea dreapta, ca sa iau pe fata fratelui stapanului meu pentru fiul lui.
Acum daca vreti sa aratati bunavointa si credinciosie fata de stapanul meu, spuneti-mi; daca nu, spuneti-mi iaras, ca sa ma indrept la dreapta sau la stanga.”
Laban si Betuel, drept raspuns au zis: “ De la Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ti mai putem spune nici rau nici bine.  Iata, Rebeca este inaintea ta; ia-o si dute, ca sa fie nevasta fiului stapanului tau, cum a spus Domnul.“
Cand a auzit Robul lui Avraam cuvintele lor, s-a aruncat cu fata la pamant inaintea Domnului.
Si robul a scos scule de argint, scule de aur si imbracaminte, pe care le-a dat Rebecii; I- a dat deasemenea daruri bogate fratelui sau si mamei sale.
Dupa aceea au mancat si au baut, el si oamenii care erau impreuna cu el si s-au culcat. Dimineata cand s-au sculat, robul a zis: „ Lasati-ma sa ma intorc la stapanul meu.“ Fratele si mama fetei au zis: „ Fata sa mai ramana catva timp cu noi macar vreo zece zile; pe urma poate sa plece.“
El le-a raspuns: „ Nu ma opriti, fiindca Domnul mi-a dat izbanda in calatoria mea; lasati-ma sa plec si sa ma duc la stapanul meu.“ Atunci ei au raspuns: „ Sa chemam pe fata si sa o intrebam.“
Au chemat dar pe Rebeca si i-au zis: „ Vrei sa te duci cu omul acesta?“ „ Da vreau“ a raspuns ea.
Si au lasat pe sora lor Rebeca sa plece cu doica ei, cu robul lui Avraam si cu oamenii lui.
Au binecuvantat pe Rebeca si i-au zis: „O, sora noastra, sa ajungi mama a mii de zeci de mii si samanta ta sa stapaneasca cetatile vrajmasilor sai!“.
Rebeca s-a sculat impreuna cu slujnicele ei, au incalecat pe camile, si au urmat pe omul acela. Robul a luat-o pe Rebeca si a plecat.
Isaac se intorsese de la fantana “ Rahai- Roi,” caci locuia in tara de miazazi.
Intr-o seara cand Isaac iesise sa cugete in taina pe camp, a ridicat ochii si s-a uitat; si iata ca veneau niste camile.
Rebeca a ridicat si ea ochii, a vazut pe Isaac si s-a dat jos de pe camila, si a zis robului: “ Cine este omul acesta, care vine inaintea noastra pe camp?” Robul a raspuns: “ Este stapanul meu!” Atunci ea si-a luat mahrama si s-a acoperit.
Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le facuse.
Isaac a dus pe Rebeca in cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui si el a iubit-o.
Astfel a fost mangaiat Isaac pentru pierderea mamei sale.


                                      Moartea lui Avraam

Avraam a mai luat o nevasta, numita Chetura. Ea i-a nascut pe Zimram, pe Iocsan, pe Medan, pe Madian, pe Isbac si Suah.
Iocsan a nascut pe Seba si pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Asurimii, Letusimii si Leumimii.-
Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida si Eldaa.Toti acestia sunt fii Cheturei.
Avraam a dat lui Isaac toate averile sale.
Dar a dat daruri fiilor tiitoarelor sale; si pe cand era inca in viata, i-a indepartat de langa fiul sau Isaac inspre rasarit, in tara Rasaritului.
In zilele anilor vietii lui Avraam: el a trait 175 de ani.
Avraam si-a dat Duhul si a murit, dupa o batranete fericita, inaintat in varsta si satul de zile; si a fost adaugat la poporul sau.
Isaac si Ismael fii sai , l-au ingropat in pestera Macpela, in ogorul lui Efron, fiul lui Tohar, Hetitul, care este fata in fata cu Mamre.
Acesta este ogorul pe care-l cumparase Avram de la fii lui Het. Acolo au fost ingropati Avraam si nevasta-sa Sara. Dupa moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvantat pe fiul sau Isaac.
El locuia langa fantana  “ Lahai – Roi.

Isaac avea 40 de ani si era singur cand a murit mama-sa Sara.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                El a refuzat sa se casatoreasca cu vreuna din ficele tarii, care erau Cananite, urmase ale blestemului Canan. Isaac astepta  ca tatal sau Avraam sa-i gaseasca o nevasta si  sa aranjeze transmiterea pe mai departe a legamantului fagaduintei. Nevasta trebuia sa fie o femeie tematoare de Dumnezeu si din rudenia cea mai apropiata a lui Avraam. Avraam nu se intorsese in tara din care-l scosese Dumnezeu, nici nu permisese ca fiul sau Isaac sa mearga acolo, ci trimise acolo pe cel mai batran dintre slujitori ca sa aduca o nevasta pentru Isaac din mijlocul neamului sau. Domnul Dumnezeu , facu legatura afara din cetate  cu batranul Eliazar, slujitorul lui Avraam si Rebeca tocmai unde oprise sa adape camilele sale.
Dupa ce a dat camilelor sa bea si dupa ce facu cunostinta cu Eliazar, Rebeca fugii sa dea de stire , ca Robul lui Avraam se afla la marginea cetatii. Fratele ei Laban se grabi si aduse omul in casa.
Inainte de a primi sa manance, Eliazar, povesti tatalui Rebecii, Betuel, misiunea cu care fusese insarcinat. Atat Betuel cat si Laban zisera: “ De la Dumnezeu vine lucrul acesta; noi nu putem sa-ti mai spunem nici rau nici bine. Iata Rebeca este inaintea ta; ia-o si dute ca sa fie nevasta fiului stapanului tau, cum a spus Dumnezeu.
Dupa ce au petrecut  si s-au odihnit peste noapte, Eliazar a cerut sa plece; atunci ei au binecuvantat-o pe Rebeca si i-au zis: “ O, sora a noastra sa ajungi mama a mii de zeci de mii si samanta ta sa stapaneasca cetatile vrajmasilor tai.” A  luat-o pe Rebeca si au plecat la casa stapanului sau. Cand camilele se apropiau de destinatie, Isaac era la camp si-I  vazu venind. Caravana se opri, Rebeca isi puse valul ei de mireasa peste fata, iar slujitorul Eliazar marturisi totul asa cum se intamplase.
Isaac duse pe rebeca in cortul mamei sale Sara; aluat pe Rebeca de nevasta si a iubit-o. Asa a fost mangaiat Isaac de pierderea mamei sale.  Geneza 24. 66,67
Nu exista nici o scriere sau sa se poata da vreo interpretare din cele scrise precum ca ar fi fost de fata vreun preot sau ca ar fi luat la vreo oarecare parte la aceste intamplari. Pentru ca  acestea erau in conformitate cu
Legea Lui Dumnezeu. Aceasta parte profetica indeplineste pe mai departe juramantul Domnului catre Avraam  ca samanta lui trebuie sa fie numeroasa ca stelele cerului si ca nisipul marii. Si ea simbolizeaza ca singurul fiu a lui Dumnezeu ca “ Samanta”, nu v-a fi singur, ci ca Dumnezeu conform planului Sau, ii v-a da frati, ( asociati )
Peste care Fiul va fi Capul, dupa cum barbatul este capul femeii.   1 Corinteni 11.3
In concluzie, Isaac continua sa simbolizeze pe Isus Cristos ca Samanta, pe cand Rebeca simbolizeaza grupul de crestini, pe care Dumnezeu ii da lui Isus Cristos ca “ Mireasa”. Ei sunt trupul lui Cristos, al carui Cap este Isus. Prin casatoria cu Isaac, Rebeca deveni nora lui Avraam si deveni una cu Isaac, tipica samanta a fagaduintei.
Aceasta simbolizeaza cum ca aceia care constitue mireasa lui Cristos, sau nevasta Mielului, vor fi uniti prin adoptia Lui Dumnezeu, impreuna cu samanta Cristos Isus si prin aceasta devin  parte a Samantei mai marelui Avraam.  Aceasta nu este vreo interpretare particulara a vreunui om,  ci Scripturile indeparteaza orice indoiala; este scris : “ Intelegeti si voi dar, ca fii lui Avraam sunt cei ce au credinta”. Dumnezeu va socoti neprihanite pe neamuri, prin credinta. Nu i-a spus lui Avraam mai dinainte ca neamurile sunt binecuvantate in el?
 Aducandu-i aceasta veste buna: acum toate fagaduintele au fost facute lui Avraam si semintei lui. Nu zice: si semintelor ( ca si cum ar fi vorba de mai multe), ci ca si cum ar fi vorba numai de una: si semintei tale,
Adica CRISTOS. 
Prin Cristos Isus, Dumnezeu binecuvantaza pe aceia care arata credinta si o dovedesc si apoi El ii adopta ca fii ai sai si ii face una cu Isus Cristos.Caci toti sunteti fii  ai lui Dumnezeu prin credinta in Isus Cristos.
Din Samanta lui Avraam mostenitori prin fagaduinta.     Galateni 3.26
Legamantul lui Dumnezeu cu Avraam nu spune si cati vor fi adoptati, adica in Isus Cristos  (biserica) ca mireasa a Sa. Ei sunt ca nisipul si stelele cerului.  Apocalipsa 7.9

Urmasii lui Ismael

Iata spita neamului lui Ismael, fiul lui Avraam nascuse lui Avraam Egipteanca Agar, roaba Sarei.
Iata numele fiilor lui Ismael, dupa numele lor, dupa neamurile lor:
Nebaiot, intaiul nascut al lui Ismael; Chedar Adbeel,Mibsam,Misba,
Duma, Masa; Hadad, Tema, Letur,Nafis si Chedma.
Acestia sunt fiii  lui Ismael; acestea sunt numele lor, dupa satele si taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, dupa neamurile lor.
Si iata anii vietii lui Ismael: 137 de ani. El si-a dat duhul si a murit si a fost adaugat la poporul sau.
Fiii lui au locuit de la Havila pana la Sur, care este in fata Egiptului, cum mergi spre Asiria.
El s-a asezat in fata tuturor fratilor sai.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu