Este usor de explicat si exemplificat Idolatria.
Dar se pare ca este foarte anevoios de inteles pentru omul din zilele noastre.
Foarte greu de priceput cum un om poate sa se inchine si sa faca reverenta in fata unei bucati de lemn, hartie, vopsea, piatra, metal, fie el chiar si din aur. Si mai greu de inteles ca acesti idoli sunt chiar foarte urati. De la inceputul istoriei nimeni nu s-a inchinat la un idol. Mai tarziu cand au aparut zeii, zeita Diana din templul din Efes, era o figura extrem de urata; grasa indesata
si cu multi sani si neagra pe deasupra. Un idol avea ca scop sa infatiseze zeul pe care-l reprezinta si de a fi vizibil. Omului ii trebuia ceva vizibil ca sa dea crezare si sa-i usureze inchinarea.
Idolatria consta in a pune un asa mare pret pe ceva incat acest ceva il inlocuieste efectiv, intr-un anume sens pe Dumnezeu.
Dumnezeu a lasat prima porunca evreilor ca fundament pentru viata si credinta :
“Asculta Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.“ (Deuterenom 6.4).
„ Sa nu ai alti Dumnezei afara de Mine".
Sa nu-ti faci chip cioplit nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri, sau jos pe pamant, sau in apele mai jos decat pamantul.
Sa nu te inchini inaintea lor si sa nu le slujesti: Caci eu Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea parintilor in copii pana la al treilea si al patrulea neam al celor ce ma urasc. (Exod 20.3-5).
“ Fiindca nu ati vazut nici un chip de cate ori v-am vorbit din mijlocul focului la Horeb, vegheati cu luare la minte la sufletele voastre ca nu cumva sa va stricati si sa va faceti un chip cioplit sau vreo infatisare a vreunui idol. (Deuteronom 4. 15).
Dumnezeu cauta sa explice evreilor cat mai clar ca sa le deschida ochii mintii si sa vada.
“ Cu cine ma veti pune alaturi, ca sa ma asemanati ?
Cu cine ma veti asemana si ma veti potrivi ?
Ei varsa aurul din punga si cantaresc argintul in cumpana; tocmesc un argintar sa faca un dumnezeu din ele si se inchina si ingenuncheaza inaintea lui, are ochi dar nu vede, are gura dar nu vorbeste, tot ei il muta, il poarta il iau pe umeri il pun la locul lui si acolo ramane si nu se misca din locul lui. Apoi striga la el, dar nu raspunde, nici nu-l scapa de nevoie.
"Tineti minte aceste lucruri si fiti oameni! Veniti-va in fire, pacatosilor!
Eu sunt Dumnezeu si nu este niciunul ca mine". (Isaia 46.5-9)
In Vechiul Testament sunt nenumarate texte in care gelozia Domnului il determina sa distruga pe necredinciosi din mijlocul poporului Sau.
In biblie nu este o acuza mai serioasa ca idolatria. Idolatria cerea cele mai stricte si severe pedepse. Idolatria este cea mai profunda expresie a necredintei in Dumnezeu si din aceasta cauza pedepsele erau capitale.
Tratand despre subiectul idolatriei ne confruntam cu o problema de definire, caci termenul poate fi inteles ca insemnand atat inchinare la imagini cat si inchinare la zei straini.
Cele doua variante raman valabile. Gandul nascocirii de idoli a fost inceputul aprinderii de desfrau, curvii, ospete si imoralitate sexuala, lacomie de bani si diverse vicii.
La Osea 2.5 scrie: “Mama lor a curvit; cea care l-a nascut s-a necinstit, caci a zis:
“ Voi alerga dupa ibovnicii mei, care imi dau painea si apa mea, lana si inul meu, untdelemnul si bauturile mele!“. Va alerga dupa ibovnicii ei dar nu-i va ajunge; ii va cauta dar nu-i va gasi.
Apoi va zice: “Hai sa ma intorc iarasi la barbatul meu cel dintai, caci eram mai fericita atunci decat acum! “N-a cunoscut ca Eu ii dadeam graul, mustul si untdelemnul si au inchinat slujbei lui Baal argintul si aurul cel mult pe care il dadeam. L-a parasit pe Dumnezeu care era sotul, pentru a cauta un sot printre zeitati. Asta se numeste curvie.
Tragedia idolatriei este indoita de pacatoasa. Prin ea oamenii adorau lucrul creat in loc sa-l adore pe Creatorul tuturor lucrurilor. Si in cadrul acestor inchinari la idoli oamenii foloseau ca si inchinare un act frumos in sine, dar felul in care era folosit, a devenit un mare pacat.
Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnrezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. In adevar insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele, in lucrurile facute de EL. Asa ca nu se pot dezvinovati; fiindca au cunoscut pe Dumnezeu, nici nu i-au multumit; ci sau dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat. S-au falit ca sunt intelepti si au innebunit, si-au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare.
De aceea Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca isi necinstesc singuri trupurile; caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci! Amin.
Fiindca nu au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintiilor lor blestemate, ca sa faca lucruri neangaduite.
Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori, barfitori, uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neanduplecati, fara mila.
Si macar ca stiu hotararea Lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.
Inchinarea la idoli a distrus dintr-o lovitura adevarata inchinare, precum si acea puritate care constitue cea mai inalta inchinare dintre toate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu